După ce Rusia a anunțat că suspendă acordul pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, iar fermierii români își manifestă îngrijorarea că aceste mărfuri vor pune o presiune prea mare pe producția locală, HotNews.ro a vorbit cu prim-adjunctul ministrului Agriculturii din Ucraina, Taras Vysotsky.
Nave care așteaptă să intre în portul SulinaFoto: Hotnews
Între 15 și 20 milioane de tone de cereale ar fi urmat să exporte Ucraina în acest an prin așa-numitul „coridor de cereale” de la Marea Neagră, stabilit în 2022, în urma unei înțelegeri mijlocite de ONU și Turcia, înțelegere pe care Rusia nu mai dorește acum să o prelungească.
În acest timp, autoritățile ucrainene „lucrează la oportunitatea de a exporta produsele pe Dunăre, fără a crea probleme fermierilor din România”.
Aceste declarații au fost făcute de prim-adjunctul ministrului Agriculturii din Ucraina, Taras Vysotsky, într-un interviu pentru HotNews.ro.
Cum va influența sau a influențat deja starea economică din Ucraina, refuzul Rusiei de a prelungi acordul referitor la exportul cerealelor din Marea Neagră, în cifre?
Taras Vysotsky: Trebuie să înțelegeți că un potențial de 10-15 milioane de tone de marfă urma să fie exportată prin „coridorul de cereale”. Tot acest volum urma să fie exportat pe parcursul întregului an. Însă acum există probabilitatea ca să nu se reușească să fie exportat volumul întreg.
Dacă vor fi sau nu pierderi – vom înțelege la iarnă. Deocamdată exportul acestei cantități prin coridoarele de cereale este inaccesibil.
Cât reprezintă această cantitate din întregul volum al producției anuale de cereale din Ucraina?
Aproximativ 25% din volumul total.
Cât de viabilă este opțiunea ca cerealele să fie transportate prin România? Există condițiile logistice necesare pentru asta? Și există riscul să fie afectați fermierii locali?
În primul rând, lucrăm foarte mult la oportunitatea de a exporta pe Dunăre, fără a crea probleme fermierilor din România. Atunci când exportul va merge prin Dunărea, prin barje, nemijlocit către porturi, accentul se va pune pe crearea unor proceduri care nu ar afecta transporturile interne din România.
Noi înțelegem că ei (n.r.- fermierii români), de asemenea, au procese de producție, fac exporturi, au necesitățile lor.
Scopul nostru este să organizăm tranzitul în așa fel încât acesta să nu le dăuneze. Și deocamdată reușim să facem asta. Și în viitor vom face la fel, ca acest tranzit să nu le dăuneze fermierilor din România.
Taras Vysotsky. FOTO: Screenshot via HotNews.ro
Ce impact vor avea aceste proceduri asupra fermierilor din Republica Moldova?
Toată marfa va trece în tranzit. Avem o înțelegere cu cei de la Calea Ferată din Moldova astfel încât noi vom transporta toate produsele pe calea ferată, dar doar prin tranzit, inclusiv spre porturile de la Dunăre. Aici nu există vreun risc. Sunt înțelegeri că va fi vorba doar despre tranzit.
Probabil, doar 5% din volumul care trece prin Moldova va constitui export în aceasta țară. Nu mai mult.
Și prețurile la cereale nu vor fi cumva afectate?
Nu vor fi, aceste volume nu rămân în țară. Probabil, peste 90% din producție va trece prin tranzit pentru export și nu rămâne în România.
În condițiile actuale, care sunt principalele direcții de export pentru cerealele ucrainene? Vor fi modificate după ce acordul nu a mai fost prelungit?
Printre cele mai importante direcții de export se numără țările din Orientul Mijlociu, Africa și Uniunea Europeană. Evident, acum va fi mai complicată organizarea exportului în estul Asiei. Posibil va fi un volum mai mic de export spre estul Asiei, India, dar și alte state. Aproximativ, în cazul acestei regiuni este vorba despre 20% din volum total.
Cum credeți că va influența neprelungirea acordului din Marea Neagră prețurile cerealelor pe bursa internațională?
Chiar dacă calculele sunt acum provizorii, putem deja să spunem că prețurile ar putea să crească cu 30%, dacă volumul mediu a exportului din Ucraina va scădea.
Ce se întâmplă acum cu producția agricolă care ar fi mers la export?
Producția se păstrează. Evident, suportăm cheltuieli în acest sens. În același timp, discuțiile cu Turcia privind permisiunea de export continuă. Termenul de valabilitatea este de minimum 18 luni.
Există sau nu șanse ca să fie prelungit sau negociat acordul privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră?
Noi am făcut o solicitare în acest sens către Turcia. Așteptăm un răspuns oficial. Deși probabil va fi complicat, însă noi sperăm la un rezultat pozitiv.
Și totuși care sunt motivele principale privind neprelungirii acestui acord?
Rusia este stat agresor care recurge la șantaj alimentar și vrea să creeze o criză alimentară globală. Așa cum este poziția președintelui, noi nu vom accepta niciun compromis în ceea ce privește acest război. Rusia trebuie oprită pentru ca alte țări să nu sufere de foame.
Ce spune Rusia despre retragerea din acordul cerealelor (și ce face în realitate)
Echipe de intervenție în Odesa, după un atac cu rachete rusești. FOTO: Libkos / AP / Profimedia
Federația Rusă a anunțat luni, 17 iulie, că a întrerupt participarea la acordul încheiat sub egida ONU, care permitea exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Anunțul a fost făcut la doar câteva ore după ce Moscova a anunțat că Ucraina a atacat podul din Crimeea. Kremlinul a precizat că între cele două evenimente nu există vreo legătură.
Rusia susține că s-a retras din înțelegerea referitoare la cerealele ucrainene deoarece un acord paralel, cu scopul de a facilita exporturile de cereale și îngrășăminte proprii afectate sancțiunilor economice occidentale, nu a fost respectat.
Cu toate acestea, în zilele următoare după expirarea înțelegerii armata rusă a atacat cu rachete Kalibr infrastructura din portul Odesa.
Cum îi afectează pe români exporturile de cereale ucrainene prin țara noastră
Autoritățile ucrainene au anunțat, încă de luna trecută, că în cazul în care acordul intermediat de ONU nu va mai fi prelungit, și-ar dori ca tranzitul cerealelor să fie făcut prin porturile dunărene.
În acest sens, ministrul adjunct pentru Infrastructură, Iuri Vaskov, anunța că va începe demersurile pe lângă Comisia Europeană pentru a primi acordul de a adânci canalul Bâstroe, astfel încât să permită tranzitul navelor din mare către porturile Ismail și Reni.
În același timp, zilele trecute, într-un interviu pentru HotNews.ro, Alina Crețu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România, spunea că producția românească de cereale de anul acesta se anunță cu 15-20 % mai mare decât anul trecut și că temerea fermierilor români este că cerealele ucrainene ar constitui o presiunea prea mare pentru infrastructura românească.
Source: hotnews.ro